Cu cât am devenit mai dependenți de computere și Internet, cu atât am uitat să comunicăm cu ceilalți față în față. Comunicarea între noi și prieteni, rude, colegi se desfășoară din ce în ce mai mult în fața computerului. Totuși, în acest moment, niciun fel de comunicare virtuală nu are același impact cu una făcută direct.
Există multe meserii care, pe lângă latura strict ce ține de profesie, au o puternică latură socială, necesită implicare și comunicare cu oameni (profesorii, trainerii, coacherii, funcționarii publici, managerii, chelnerii etc.). Unii trebuie să facă o prezentare mai elaborată, alții doar o scurtă expunere orală. Indiferent de complexitate, există niște puncte comune și niște aspecte care trebuie luate în considerare.
În România, în momentul de față nu există vreo „școală” publică (sau cel puțin nu știu eu de ea) care să te pregătească în acest domeniu.
Cel mai tare am simțit lipsa unei astfel de „școli”, culmea, în școală. Mulți dintre oamenii pe care îi aveam în față, la catedră, deși erau poate foarte buni profesioniști în domeniul în care predau, stăteau prost la împărtășit informații către elevi. Cauzele pot fi mai multe: lipsa unei pregătiri în acest sens, lipsa implicării și lista poate continua.
În timpul facultății, am făcut modulul de pedagogie de 4 semestre, în cazul în care m-aș fi hotărât să predau la un moment dat. A fost făcut în același stil ca și restul cursurilor. Multă teorie, metodologie, practică aproape zero. Nu te învață nimeni nimic despre cum să-ți organizezi materialul, cum să-l rezumi într-o prezentare, fie ea în format PowerPoint, fie că desenezi pe tablă/flipchart sau cum să te comporți în cadrul unei prezentări(poziție, postură, atitudine, etape). Practic viitorii profesori trec prin acest curs, aceasta este pregătirea lor pedagogică înainte de a se afișa în fața unei clase. Mie mi se pare la fel de important ca și cursurile legate de specialitatea pe care o predai, să ai o pregătire în această direcţie. Degeaba ai niște informații, dacă nu știi să le transmiți, să le răspândești.
Din punctul meu de vedere, atunci când un prezentator vine în fața mea nepregătit pentru ceea ce are de zis, fie că e vorba de conținut slab, comportament, organizare etc., acel prezentator arată lipsă de respect față de mine, spectatorul. Prin urmare, aș enunța o primă regulă pentru prezentatori: Respectă-ţi publicul! Cred că această regulă este cea mai importantă și cred că datorită nerespectării acestei reguli ies prezentări proaste, în general.
Îmi doresc să fie majoritare prezentările bune şi nu cele proaste, mai ales acolo unde banii oricum se dau, indiferent de calitatea prestaţiei, ca în şcoli, în facultăţi, sau în unele companii. Hai să fim mai responsabili şi mai respectuoşi, faţă de noi şi faţă de ceilalţi!